Arhive lunare: May 2011

LDC 13 – Ioan Petru Culianu (1950-1991)

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

Pe 21 mai s-au împlinit 20 de ani de la moartea lui Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, ideilor și culturii, filosof, eseist și scriitor român, ultimul discipol al lui Mircea Eliade, profesor la mai multe universități occidentale, inclusiv la Divinity School a Universității din Chicago. Luni, 23 mai, trecerea primelor două decenii fără Culianu a fost marcată prin simpozioane publice la București (unde au participat H.R. Patapievici, Andrei Cornea, Andrei Oișteanu), la Iași (cu Liviu Antonesei, Ștefan Afloroaei și Dan Petrescu) și Oxford (unde au vorbit Moshe Idel, Sorin Antohi și Dorin Tudoran). În emisiunea de azi, un scurt periplu prin lumea din cărțile lui Culianu — istoria religiilor, critică culturală, publicistică și literatură fantastică.

Vezi și articolele lui Andrei Oișteanu în 22 și Dorin Tudoran în Observator Cultural.

{Update} și Vladimir Tismăneanu la Contributors.

LDC 12: Femeile în alte culturi – Cortul roșu și Fecioara încătușată

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

În continuarea discuției despre situația femeilor de data trecută, azi mă întreb: de unde am plecat? cum am ajuns aici? care era situația femeilor în trecut? Am ales cărți care descriu situația femeilor în culturi îndepărtate în timp și spațiu de noi: una despre situația femeilor în Orientul Apropiat în timpurile biblice, și una despre situația femeilor musulmane astăzi, inclusiv în țările occidentale.

Poate aceste culturi par îndepărtate, dar rădăcina comună cu moștenirea creștină a Europei nu poate fi negată. Feminismul (promovarea egalității drepturilor, șanselor și în ce privește demnitatea umană în general între sexe) nu este monopolul stângii, nici a oponenților tradițiilor (inclusiv religioase). Cărțile de azi — Cortul roșu al Anitei Diamant (Polirom, 2007) și Fecioara încătușată. O proclamație pentru emanciparea femeii și a Islamului de Ayaan Hirsi Ali (Minerva, 2008) — formulează critici feministe de pe poziții mai curând liberal-conservatoare și totodată reconciliante (între anumite limite) față de tradițiile culturale și religioase iudaice și islamice.

LDC 11: 10 mai, Ziua Reginelor

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

De Ziua Regalității, o ediție despre reginele cu totul speciale ale României: Regina Elisabeta (1843-1916), poetă și scriitoare cunoscută sub pseudonimul „Carmen Sylva”, protectoare a artelor, regină republicană și feministă; Regina Maria (1875-1938), independentă și deosebit de inteligentă (și o frumusețe celebră), regina-soldat și mama răniților în primul război mondial; și trista Regină-mamă Elena (1896-1982), o „Cenușăreasă pe dos”, vorba biografului său, aruncată de colo-colo între bărbații care i-au dominat viața, o mare luptătoare în pofida imaginii ei blânde și supuse, numărată printre Drepții între Popoare de Institutul Yad Vashem.

Cărțile au fost

  • Gabriel Badea-Păun, Carmen Sylva. Uimitoarea regină Elisabeta a României (Humanitas, 2008)
  • Regina Maria, Povestea vieții mele (RAO, 2010, o ediție foarte frumoasă)
  • Arthur Gould Lee, Regina mamă Elena a României (Humanitas, 2008)

Autobiografia Reginei Maria se citește foarte ușor, e o lectură de vacanță excelentă (mă rog, pentru o vacanță mai lungă :) ). Dacă puteți trece peste excesele hagiografice ale autorilor, și cele două biografii de la Humanitas, autorizate de Casa Regală, pot fi interesante.

Desant românesc la Torino

(via Elefant.ro) La Salonul Internațional de Carte de la Torino, cel mai important târg de carte din Italia, au fost invitați un număr record de oameni de litere români, printre care și șaisprezece scriitori cu operă tradusă în limba lui Dante: Gabriela Adameșteanu, Adriana Babeți, Vasile Ernu, Radu Pavel Gheo, Florina Ilis, Nora Iuga, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Doina Ruști, Cecilia Ștefănescu, Cristian Teodorescu, Lucian Dan Teodorovici și Varujan Vosganian. Pe unii vi i-am prezentat, ceilalți, urmează :)

LDC 10: Ernesto Sabato (1911-2011)

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

Un omagiu adus lui Ernesto Sabato (24.6.1911–30.4.2011), fizician, pictor, eseist, dar în primul rând scriitor uriaș și mare conștiință a secolului trecut. O ediție e prea scurtă pentru a prezenta lumea cărților și faptelor sale; cu părere de rău, nimic despre eseuri, puțin despre activismul său „anarho-creștin” pentru patria sa și pentru întreaga lume, și pe scurt despre romane – Tunelul, Despre eroi și morminte și Abaddón, exterminatorul. Ultimul reprezentant al Sfintei Treimi a literaturii clasice argentiniene (alături de tatăl-Borges și duhul-Cortázar) va lupta de-acum pentru cei nedreptățiți și pentru pacea lumii (interioare și exterioare) doar prin literele ce-i supraviețuiesc.

Într-un sens foarte profund, la fel de misterios ca și cel al viselor, ficțiunea frământă, modelează, dă formă unei țări. E de netăgăduit că o țară cu mari scriitori de ficțiune are avantaje față de o țară care nu-i are. [...] Visul ne salvează de nebunie. Visul nocturn, al tuturor oamenilor. Nu putem supraviețui fără visare. Nici națiunile nu pot supraviețui fără acest vis colectiv care este ficțiunea. Națiunea învață, are parte de catharsis, în visare și în ficțiune. Și fără catharsis omul nu poate trăi. [...] scriitorii profunzi [...] sunt oamenii care își salvează națiunile, cu siguranță.
— interviu din 1988

Publicitate

Pentru contracte de publicitate, scrieți-ne la redactia@newspascani.com

Follow steionescu on Twitter

Raftul de cărți

Ce facem cu străinii? Pluralism și multiculturalismZăpezile albastreDimineaţa pierdutăUltimii eretici ai imperiuluiNascut in URSSPlăcerea textului

More of Stefan's books »
Ștefan pe Goodreads