Arhive lunare: June 2011

LDC 18: Cărți și filme, din nou — Recomandări de vacanță

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

Pentru ultima emisiune a sezonului, două recomandări de cărți și filme pentru vacanță. Mai întâi, Floare-de-Zăpadă și evantaiul secret de Lisa See (RAO, 2008), un roman despre o prietenie cu totul specială dintre două femei din China, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ecranizarea lui Wayne Wang, cu Li Bingbing, Jun Ji-hyun și Hugh Jackman, iese pe marile ecrane în a doua jumătate a lui iulie.

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

A doua ecranizare pornește de la un roman clasic — Jane Eyre de Charlotte Brontë (mai multe versiuni, ultima e la Leda, 2007). Ecranizarea lui Cary Fukunaga, cu Mia Wasikowska (Jane) și William Fassbender (Rochester), se anunță una dintre cele mai interesante ale romanului. Lansat la festivaluri în luna mai, va ajunge în majoritatea cinematografelor la începutul lui septembrie.

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

Lumea din cărți intră în vacanță până în septembrie, când ne revedem cu lecturi — sper eu — mai interesante decât în primul sezon. Până atunci, sper să public mai des știri și impresii despre ce mai citesc — și, poate, să conversăm mai mult. Vacanță plăcută!

LDC 17: Fantasy – Gaiman, Pullman, Pratchett, Martin

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

În Lumea din cărți continuă lecturile de vacanță cu mai multe romane de fantasy: celălalt pilon al ficțiunii speculative, lângă SF, sora vitregă (și vitregită) a realismului magic și fantasticului tradițional, de la Kafka și Borges până la Garcia Marquez și Rushdie. Pentru astăzi, Zei americani al lui Neil Gaiman (Tritonic, 2007), unul din cele mai premiate romane de fantezie ale tuturor timpurilor; Luminile nordului al lui Philip Pullman (Humanitas, 2008), prima parte a trilogiei Materiile întunecate, răsturnare modernă a Paradisului pierdut al lui Milton; Culoarea magiei al lui Terry Pratchett (Noesis, 2002), introducerea în Lumea Disc, fantezie comică ce satirizează și parodiază realitatea; și Urzeala tronurilor al lui George R.R. Martin, fantezie epică de proporții monumentale, în descendența lui Tolkien, care stă la baza seriei omonime de pe HBO. Lectură plăcută!

Nouă ediție din Să nu mă părăsești

La Polirom a apărut a doua ediție a romanului lui Ishiguro Să nu mă părăsești (care a fost subiectul unei emisiuni la sfârșitul lui martie), acum în colecția nouă și accesibilă TOP 10+. De la prima ediție însă redactorii editurii au uitat despre ce este vorba în carte, deși ar fi putut să-și aducă aminte văzând filmul, care a rulat anul trecut. Descrierea oficială a noii ediții menționează:

Katie H. este educatoare. Slujba ei este aceea de a-i ajuta pe „copiii-clone” sa creada ca, in institutia de la Hailsham, intre vizionarile de scene erotice din filme si joaca, intre colectiile de reviste sau carti si iazul cu rate, ei vor uita adevaratul si unicul motiv al existentei lor, acela de a dona organe. In scurta lor viata, care se intinde pret de un numar limitat de „donatii”, ei [„copiii-clone”, adică] asteapta plini de speranta ziua cind vor avea parte de libertatea din spatele gardului de sirma ghimpata si cind vor inceta sa mai fie simple some, corpuri cultivate pentru piese de schimb. [aldinele și adăugirile mele]

Numai că, dacă ar fi (re-)citit primele două pagini din roman, ar fi aflat câteva detalii surprinzătoare, precum:

  • pe Katie H. o cheamă „Kathy H.”;
  • Kathy H. nu este „educatoare”, ci „îngrijitoare” [carer]. De altfel, „educatorii” de la Hailsham se numesc în roman „paznici” [guardians];
  • Kathy H. nu lucrează cu copiii la Hailsham, ci cu adulții-„donatori” pe care îi îngrijește între donații.

Pe lângă aceste erori, pasajul mai sugerează și că recoltarea organelor se face de la copii — ceea ce e inexact — și dezvăluie unul din „secretele” romanului — că „donatorii” și „îngrijitorii” sunt clone… Dragilor, nu așa se face o prezentare de carte! Mai bine reluați notele de la prima ediție… Mai jos, o captură de ecran:

LDC 16: SF – Ursula K. Le Guin și Iain M. Banks

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

După ce s-a clasicizat prin romanele lui Jules Verne și H.G. Wells, literatura SF a ieșit de sub radarul criticilor la jumătatea secolului trecut datorită scriiturii mai puțin sofisticate (dacă nu de-a dreptul proaste, din punct de vedere literar) a exponenților epocii de aur din anii ’40 și ’50; situația s-a schimbat începând cu anii 1960, când maeștri ai tehnicilor narative și ai limbajului au început să exploreze motive SF. Pentru azi, vă propun doi fabuloși creatori de lumi fictive și doi artiști incontestabili: Ursula K. Le Guin și Iain M. Banks.

Scriitoarea americană, unul din cei mai titrați autori de SF (6 premii Nebula și 5 premii Hugo), a fost unul din pionierii care au construit începând din anii 1960 experimente literare speculative pornind de la științele sociale (antropologie, sociologie) mai curând decât de la inovații inginerești sau teorii fizice fantastice; Mâna stângă a întunericului (1969; Nemira, 2007), parte a ciclului Hainish, este monografia unei societăți în care disoluția rolurilor de gen (prin androginism) conduce la atenuarea sau chiar anularea dualităților simbolice care structurează culturile pământene (occidentale).

Scoțianul Banks, unul dintre cei mai importanți și prolifici scriitori britanici ai momentului (căci el publică și romane tradiționale, semnate fără inițiala „M.”) revigorează în ciclul Cultura genul „operei spațiale” (gândiți-vă la Războiul stelelor). Spectrul lui Phlebas, primul roman al seriei (1987; Nemira, 2007) este romanul unor aventuri fantastice, dacă nu de-a dreptul incredibile, plasate pe fundalul conflictului între o civilizație liberală, egalitaristă și declarat pașnică și o teocrație ciudată a unor extratereștri deveniți războinici și agresivi după ce o invazie trecută aproape îi anihilase complet. Nu, nu e vorba de NATO și statele din Orientul Mijlociu, ci de Cultură și Imperiul Idiran :)

LDC 15: Vampiri! Anne Rice, Stephenie Meyer, Charlaine Harris

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

Ciclul lecturilor de vacanță continuă cu romane cu și despre vampiri. Pe lângă clasicul Dracula al lui Bram Stoker (ultima ediție la Leda, 2004), în limba română mai sunt disponibile câteva serii moderne — Cronicile vampirilor a lui Anne Rice (publicată la Nemira din 1995), Amurg a lui Stephenie Meyer (la RAO, din 2008) și Vampirii Sudului a lui Charlaine Harris (la Leda, din 2007). În ediția din seara aceasta, am vorbit despre originea genului, despre un roman care respectă multe din convențiile acestuia (Interviu cu un vampir al lui Rice), despre o poveste romantică, cu violența mult diminuată, accesibilă adolescenților (Amurg al lui Meyer) și despre un amestec cu ingrediente polițiste și umoriste (Morți până la apus al lui Harris).

În caz că nu aveți timp de citit, puteți urmări ecranizările — Interview with a vampire (1994, cu Tom Cruise, Brad Pitt, Kirsten Dunst, Antonio Banderas); Twilight (2008), programat vineri seara la ProTV; serialul True Blood, produs de HBO, care a ajuns în 2010 la al treilea sezon.

LDC 14: Capă și spadă – Cavalerul Pardaillan și Căpitanul Alatriste

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

Pentru că a venit Ziua Copilului și vacanța se apropie în viteză, inaugurez un nou ciclu, dedicat telespectatorilor mai tineri (dar nu numai lor). Pentru lecturi de vacanță astăzi vă propun romane de capă și spadă — seria Cavalerilor Pardaillan a lui Michel Zévaco (ultima ediție românească la editura Devadata, din 2005), un clasic al genului, și seria Căpitanului Alatriste scrisă de Arturo Pérez-Reverte, spaniolul care redescoperă genul la un secol distanță de epoca sa de aur (primele trei romane ale seriei au fost traduse la Polirom începând cu 2006).

Publicitate

Pentru contracte de publicitate, scrieți-ne la redactia@newspascani.com

Follow steionescu on Twitter

Raftul de cărți

Ce facem cu străinii? Pluralism și multiculturalismZăpezile albastreDimineaţa pierdutăUltimii eretici ai imperiuluiNascut in URSSPlăcerea textului

More of Stefan's books »
Ștefan pe Goodreads