Cu nițică întîrziere pe site, punem capăt excursiilor în lumea din cărțile închisorilor, după ce ajungem în România, leat 1950. Ca și în edițiile trecute, romane — sau cel puțin experiență filtrată narativ. Mai întîi, Paul Goma, care nu putea să lipsească dacă vorbim de ororile comunismului din România, dintre cărțile căruia am ales Gherla-Lătești (Curtea Veche, 2008; și în „editura autorului”). Șalamov spunea undeva că după Gulag nu se mai poate scrie roman — ei bine, Goma reușește să scrie unul foarte bun exploatînd la maximum fiecare detaliu al unui eveniment (o bătaie), pentru că în viața deținutului orice lucrușor are o semnificație, care va să zică, o poveste. În a doua parte a emisiunii, ultimul roman al lui Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul (Polirom, 2011; tocmai ce a fost lansat pe piață). Un roman curajos al unui scriitor tînăr — curajos atît ca structură și amplitudine, cît și ca tematică: LDT recompune negurile anilor ’50 prin documentare migăloasă, nu prin valorificarea experiențelor personale, dar reușește o imagine echilibrată a terorii politice, un personaj cuceritor (Brunul) și mai ales o poveste despre memorie și libertate interioară izbutită, șarmantă, mai curînd melancolică decît apăsătoare.